Introducere
Tot ceea ce înseamnă viaţa noastră de zi cu zi, este influenţată de relaţionarea cu cei din jur, pe baza regulilor pe care în teorie chiar noi le-am stabilit.
Aceste reguli se transpun în legi în interiorul unui sistem politic de democraţie reprezentativă.
În comparaţie cu sistemele autocrate, democraţia reprezentativă a adus o îmbunătăţire remarcabilă a vieţii cetăţenilor şi a limitat considerabil excesele conducătorilor.
Doar că istoria recentă a dovedit că şi acest sistem are limitele lui şi că încă dă posibilitatea decidenţilor să ignore interesul majorităţii şi să acţioneze în interes propriu sau de grup, prin metode de manipulare, control, cenzura sau chiar prin metode de represiune.
Este clar că sistemul democratic actual are nevoie de o îmbunătăţire şi din fericire revoluţia tehnologică în ceea ce priveşte comunicarea între oameni, dă posibilitatea implementării unei noi versiuni a sistemului democratic de conducere, care să-l aducă mai aproape de idealul unei societăţi umane, incluzive, echitabile şi prospere.
Plecând de la premiza că toţi ne dorim o societate mai bună şi că am înţeles din lecţiile istoriei că paşii înainte s-au bazat pe introducerea deciziei colective în conducerea societăţii, direcţia este evidentă, problema rămâne în crearea sistemului şi mai ales în convingerea cetăţenii să participe la implementarea ei.
Diavolul sta in detalii
De ce democratia functioneaza defectuos in sistemele politice reprezentative.
La prima citire, orice statut de partid politic din Romania pare democratic.
Problemele apar la aplicare.
In fapt, câstigarea alegerilor interne ale partidelor și ulterior controlul asupra partidului se bazeaza pe un sistem de grupuri de interese, conduse de lideri care reușesc într-un fel sau altul sa controleze deciziile/voturile unui anumit numar de membri.
„într-un fel sau altul” este o exprimare eleganta, de obicei controlul asupra membrilor respectivi se realizeaza prin promisiunea unor recompensari sub forma de funcții, angajari la stat sau chiar prin reconpensari directe bănesti. Rezultatul il vedem in aparatul de stat supraponeral si in contiunua crestere, care trebuie sa acopere necesarul de recompense pentru membri de partid obedienti.
Pana aici am putea spune ca înca e o forma de democrație dar din pacate problemele nu se opresc aici.
Păstrarea conducerii și impunerea deciziilor se face de multe ori si prin încalcarea statutului (eliminarea fara temei a competitorilor interni, fraudarea alegerilor…).
Teoretic o decizie nestatutară ar putea fi atacata intern la comisia de arbitraj, dar cum de obicei aceste comisii sunt alese odata cu conducerea, în practica gruparile de interese care caștigă alegerile câștigă și majoritatea pe lista de arbitri deţinând controlul acestora.
Astfel singurele căi de atac al unei decizii nestatutare, rămân justiţia sau convocarea unei adunari generale a membrilor.
Calea justiției e greoaie si de durată, iar calea adunării generale depinde de posibilitatea membrilor de a-și expune problemele pe grupurile interne de discuții pentru a obține cvorumul necesar convocarii unei adunari generale.
Aici intervine o alta problema si anume cenzurarea discuțiilor pe grupurile de comunicare internă, pentru că administratori grupurilor sunt numiți tot de conducere.
Astfel, de aici în colo, democrația aparentă din statut, nu mai are nici un efect practic, iar grupurile de interese din partide își vor impune discreţionar deciziile prin adepţi puși in funcţii doar pe criterii de obediență.
Soluţia
Sistemul politic prin care este guvernată țara este un dat care nu poate fi schimbat, cel puțin nu repede sau ușor. Așa încât nu ne rămâne de ales decât să acționăm pe aceste reguli, în interiorul acestui sistem, adică prin partide și prin candidați.
A te aştepta ca soluţia să vină de la un lider providenţial este o utopie. Istoria este plină de lideri revoluţionari care au sfârşit ca dictatori. Dupa mai bine de 30 de ani de democratie, in care incercarile de schimbare s-au limitat la schimbarea de persoane sau partide organizate dupa aceleasi reguli, trebuie sa admitem ca perseverarea in aceasta directie nu va aduce nimic nou.
Soluţia sta în noi cetăţenii şi participarea noastră la deciziile societăţii, nu doar printr-un vot o data la patru ani ci prin participarea activa in interiorul partid politic, organizat astfel incat decizia colectiva sa primeze.
Din fericire nici nu e greu. Nu trebuie sa ne facem toti politicieni full time. Trebuie doar să „sacrificăm” câteva minute din timpul petrecut pe reţelele sociale şi să-l acordăm informării şi participării la deciziile respectivului partid.
Si pentru ca actualele partide de pe scena politica romaneasca au deja o structura organizationala care limiteaza sansa adoptarii unor astfel de schimbari, solutia este crearea unei noi constructii politice, care din start sa fie astfel organizata incat sa evite problemele partidelor traditionale.
Principiile creării unui statut de partid politic, bazat pe democraţie participativă delegata.
Practica a demonstrat că Democraţia Reprezentativă are limitări grave care duc la decizii care de multe ori nu reprezintă voinţa majorităţii membrilor.
La adăpostul unei perioade prestabilite de conducere, liderii şi grupurile de interese din jurul lor, pot lua orice decizie doresc şi pot manipula membri prin instrumentele puterii.
Primul şi cel mai important instrument de control si manipulare ar fi cenzurarea opiniilor opozante. Dacă majoritatea membrilor habar nu au de problemele organizaţiei sau de faptul că există soluţii alternative, nu vor avea cum să ia o decizie de vot informată.
Şi dacă la aceasta mai adaugi alte instrumente ale puterii, gen recompensarea sau constrângerea membrilor apropiaţi sau cu opinii contrare sau aducerea în organizaţie de membri noi, controlaţi prin interese pecuniare directe, mai pe româneşte votanţi plătiţi, rezultatul este previzibil.
Un statut bazat pe principiile Democraţiei Participative Delegate (vezi sectiunea Viziune din pagina Despre) şi o platformă informatica on-line de aplicare, alături de o participare de masă, ar crea premizele realizării unei forţe politice în care democraţia să fie funcţională şi care să ducă în final la decizii în interesul public.
De ce o platforma informatica.
Dupa cum am argumentat mai sus, functionarea unui partid politic este afectata de decizii in interese personale sau nestatutare ale liderilor alesi. Gestionarea functionarii partidului printr-o platforma informatica ar putea limita semnificativ acest lucru, adica pur si simplu platforma nu va avea buntoane de furat, de incalcare a statutului, de cenzura sau de ascundere a deciziilor si un sistem informatic nu poate fi mituit.
Ce trebuie rezolvat prin statut
- Eliminarea cenzurii.
- Gestionarea functionarii partidului exclusiv pe o platformă on-line.
- Facilitarea participării membrilor la decizii, prin transparentizarea procesului decizional şi vot delegat.
- Vot informat și obligatoriu
- Funcţii de conducere gestionate prin vot delegat
Eliminarea cenzurii se poate face prin stabilirea în statut a paginilor de pe platforma pentru dezbateri si decizii din interiorul partidului, structurate pe organizaţii (locale, judeţene şi naţională) şi interzicerea cenzurării mesajelor cu excepţia limbajului jignitor sau obscen.
Spre exemplu eliminarea cenzurii pe platforma de discutii si dezbateri poate fi realizata prin crearea unui sistem facil si nepartinitor de contestarea unei decizii de stergere de catre administratori a unei postari.
Apasarea butonului de contestare va genera alegerea aleatorie a trei membri din cei activi la momentul respectiv pe platforma, care sa se pronunte referitor la justetea deciziei de cenzurare a postarii.
Necesitatea unei platforme dedicate pentru această activitate, derivă din faptul că gestionarea unui volum mare de opinii şi prezentarea lor într-un mod eficient, echilibrat şi echitabil, care să permită minorităţilor legitime să-şi facă auzită vocea şi în acelaşi timp să limiteze încărcarea platformei cu opinii nerelevante, necesita mecanisme specializate de ordonare în concordanţă cu o reprezentativitate dovedită prin sisteme de pre-evaluare pe care platformele sociale tradiţionale nu le au.
Deasemenea platforma ar trebui să aibă mecanisme de vot on-line sigure şi adaptate tipului de alegere, astfel încât să transmită cât mai fidel intenţia de vot. În funcție de scopul și tipul alegerii se va putea folosi un sistem de vot cu selecție unică, multiplă, preferențiala între propuneri (gen ambele sunt bune dar asta ar fi mai bună ca cealaltă 40/60%), în plus față de un vot da/nu/neutru/fără vot.
Un vot indiferent sau neinformat nu are nici o valoare.
Platforma ar trebui să conțina soluții de încurajarea informării înaintea votului.
Spre exemplu, ar putea condiționa participarea la vot prin obligativitatea citirii principalelor două argumente pro și contra.
Deasemenea, statutul ar trebui sa prevadă ca participarea la anumite tipuri de voturi să fie obligatorie pentru membri.
Facilitarea participării membrilor la decizii se poate face prin prevederea statutară ca toate propunerile de decizii ale organelor de conducere să fie prezentate pe platformă şi prin posibilitatea membrilor de a vota direct pentru acestea.
Spre exemplu votul în cadrul unui birou local, membri aleşi ar putea avea fiecare un vot proporţional cu numărul de membri care le-a delegat votul (=100/(număr membri/voturi delegate)).
Membri organizaţiei locale ar putea opta să voteze direct o propunere de decizie din cadrul biroului local. În acest caz, valoarea votului lor va fi proporţională cu numărul total de membri (=100/număr de membri) şi procentul reprezentând votul membrului respectiv va fi retras membrului din biroul local căruia i-a delegat iniţial votul.
Sau la alegerile interne, votul membrilor ar putea fi considerat vot delegat, iar aceştia să iși poată schimba oricând opţiunea şi să acorde votul altui membru.
Membrul ales va rămâne în funcţie atât timp cât îşi păstrează numărul de voturi mai mare decât primul contracandidat din listă care nu a prins loc în respectivul for de conducere.
Aceasta opţiune ar trebui utilizată prudent, eventual ponderată printr-un procent de vot calificat >50%, pentru a nu crea o volatibilitate excesiva a funcţiilor de conducere.
…
Elaborarea unui statut care să permită gestionarea unei forțe politice astfel încât deciziile rezultate să fie în interesul majorității, este o sarcină complexă și prezentul articol nu are pretenția că ar putea acoperi toate problemele legate de acesta.
Scopul prezentului articol este de a demonstra că există soluții și mai ales că acestea nu pot veni decât de la noi, cei mulți de la baza societății, care suntem afectați de deficiențele sistemului și nu de la actualul lidership politic care profită din plin de slăbiciunile lui.